Concentrat Creştere Viţei
furaj complementar Creştere viţei
Cod viva: CC 3120
| Se administrează la: | viţei de la 6 săptămâni |
| Tip de produs: | furaj complementar / concentrat furajer |
| Utilizare: | 25% Concentrat + 75 % Cereale |
| Consum estimat/viţel: | vezi ghidul de creştere |
| Compoziţie: | Proteină - 31,18 %; Lizină 1,80%, Metionina 0,50%, Calciu 3,55%, Met+cistina 0,94%, Fosfor 1,56%, Natriu 0,59% |
CREŞTEREA ȘI FURAJAREA TINERETULUI BOVIN
PARAMETRII DE FURAJARE URMĂRIŢI ÎN CREȘTEREA TINERETULUI
Viţele: 15 zile -3 luni, se asigură 1.5 m2 /cap; fân la discreţie şi 0.7 kg nutreţ combinat până ajung la greutatea de 90 kg.
Viţele: 3 -12 luni, se asigură 50 kg fân, 225 kg suculente, nutreţ combinat 70 kg şi sare 1 kg pentru fiecare cap. Scop - să ajungă la 250 kg.
Viţele: 6 -12 luni, se asigură 180 kg fân, 450 kg suculente, sau masă verde 1800 kg, grosiere 240 kg, siloz 240 kg şi sare 1,5 kg pentru fiecare viţea în parte. Scop - să ajungă la 350 kg.
Viţele: 12 -18 luni, se asigură 180 kg fân, 750 kg suculente, sau masă verde 2200 kg, grosiere 500 kg, siloz 240 kg şi sare 2 kg pentru fiecare viţea în parte. Să ajungă la 380 kg.
Juninci se asigură 90 kg fân, 900 kg suculente sau masă verde 1700 kg, grosiere 500 kg, siloz 140 kg şi sare 2,5 kg pentru fiecare viţea în parte. Scop - să ajungă la 420 kg.
FURAJAREA VIŢEILOR
Perioada critică după fătare este în primele 4 zile, când viţelul este încă descoperit din punct de vedere imunologic. De aceea trebuie avut în vedere ca în primele 3 ore să consume o cantitate suficientă de colostru, care se poate realiza prin cel puţin 4 administrări pe zi. Din a patra zi sunt suficiente 2 administrări/zi. La această vârstă se poate trece deja la substituenţi de lapte sau se poate folosi laptele integral.
Pentru a preveni diareea, este necesar să se respecte următoarele reguli igienice:
- înainte de alăptare să se spele şi să se dezinfecteze ugerul şi sfârcurile vacii,
-viţeii proaspăt fătaţi, după ce au fost toaletaţi, se aşează de preferat în boxe individuale, pe un aşternut gros de paie.
Datorită dezvoltării mai reduse a prestomacelor, la viţei hrana de bază este laptele. Alăptarea viţeilor fie cu lapte integral sau înlocuitori de lapte este recomandată până la vârsta de 50 zile. Consumul zilnic este redat în tabelul nr.1.
Perioada de alăptare este cea mai scumpă perioadă a creşterii viţeilor, de aceea creşterea devine mai economică cu cât trecem mai repede la administrarea altor furaje.
Tabelul nr.1. Programul de alăptare în primele 50 de zile.
|
Virsta (zile) |
Tainuri pe zi |
Cantitate administrata litri/tain |
Cantitate administrata litri/zi |
|
0 – 4 |
4 |
1,25 |
5 |
|
5 – 35 |
2 |
3,5 |
7 |
|
36 – 43 |
2 |
3 |
6 |
|
44 – 46 |
2 |
2 |
4 |
|
47 – 50 |
2 |
1 |
2 |
Introducerea nutreţului combinat starter pentru viţei se recomandă la vârsta de 8 zile şi trebuie să se ajungă la un consum cât mai mare din acest furaj. La vârsta de 50 zile un vițel trebuie să consume 0,7 - 0,8 kg de furaj combinat starter pe zi, astfel putându-se realiza înţărcarea fără probleme.
Din acest motiv se vor curăţa zilnic hrănitoarele şi se va administra furaj proaspăt, uscat, care poate fi tot timpul la discreţia viţeilor.
Acest furaj starter este compus din uruială de porumb, grâu, orz şi concentratul starter pentru viţei, amestecat după următoarea reţetă :
Prepararea nutreţului combinat starter pentru viţei:
- Porumb 55%; - Grâu 10%; - Orz 10%; - Concentrat starter viței 25%
Furajul combinat starter se administrează viţeilor până la vârsta de 65 zile, după această vârstă se trece la furajul combinat de creştere, care se administrează până la vârsta de 100 zile. Acesta se administează la discreţie până la 100 de zile, după care până la 180 zile, în cantitate de 3 kg / zi.
Nutreţul combinat de creştere viței se obţine după următoarea reţetă:
- Porumb 40%; - Grâu 20%; - Orz 15%; - Concentrat creştere viței 25%
Din a 25-a zi de viaţă se recomandă administrarea de fân de bună calitate.
De asemenea, o importanţă majoră o are apa de băut de bună calitate.
Nu se recomandă ca înainte de vârsta de 120 zile să se administreze viţeilor furajele fermentate sau cu conţinut mare de apă, deoarece sistemul lor digestiv nu poate încă valorifica substanţele nutritive din acestea.
Viţeii nu sunt capabili să digere bine nici tărâţa de grâu, deci nu este indicat să le administrăm acest furaj în primele 6 luni.
Cantitatea medie de furaje calculat pentru 100 kg greutate vie la bovine
|
Specificaţie |
Fibroase-kg |
Grosiere-kg |
Suculente-kg |
Concentrate-kg |
|
Vaci gestante |
1,0 - 1,5 |
0,5 - 0,3 |
4 - 3 |
0,3 - 0,5 |
|
Vaci în lactaţie |
0,8 - 1,5 |
0,3 - 0,5 |
5 - 6 |
0,3 - 0,5 |
|
Tineret mascul |
1,0 - 2,5 |
- |
1 - 2 |
1,0 - 0,5 |
|
Tineret femel |
0,8 - 1,5 |
0,3 - 0,5 |
5 - 6 |
0,5 - 0,3 |
BAZA FURAJERĂ NECESARĂ ÎNTR-O FERMĂ DE BOVINE
NUTREȚ COMBINAT SAU CONCENTRATE PVM
SUCULENTE: porumb siloz, sfeclă, tăiţei de sfeclă
FÂN : lucernă, lolium, borceag
MASA VERDE : rapiţa, lolium, lucernă, porumb, borceag
GROSIERE : paie, tulei
+*AŞTERNUT
INFORMAȚII UTILE
O vacă de lapte consumă cu 13% mai mult decât una la îngrăşat, iar tăuraşii cu 15-20 % mai mult decât masculii castraţi.
Cheltuielile energetice pentru rumegat reprezintă 1% din necesarul energetic pentru funcţii vitale, dacă se administrează nutreţ unic şi 5-8%, dacă se administrează fân, la care se mai adaugă 3% din consum pentru întreținerea motilităţii tubului digestiv. Dacă animalul stă pe picioare consumă cu 9% mai mult decât așezat.
La păşunat, vaca de lapte utilizează 20% din raţie pentru întreţinerea funcţiilor vitale pe o păşune deasă, de bună calitate, iar dacă păşunea este de calitate slabă (atenţie în iulie şi august), partea din consum alocată funcțiilor vitale poate să ajungă la 60% (datorită aportului nutritiv mai scăzut prin pășunat insuficient).
Bovinele la îngrăşat ţinute în aer liber cheltuie diferit din rație pentru menţinerea homeostaziei organismului, în funcţie de temperatura exterioară, respectiv la temperatura exterioară de 0ºC până la 20%; la -15ºC 40%, iar la - 25ºC se ajunge chiar la 70%.replique rolex
Pierderile de energie prin dejecții diferă în funcţie de compoziţia raţiei, adică 12 până la 25% dacă există mai mult amidon (cereale) în rație şi între 20 şi 50% dacă există mai mult fân.
La vaca de carne cheltuiala cu întreţinerea organismului reprezintă 2/3 din consumul de energie şi proteină, care pe timpul iernii crește cu 10 până la 20 %.
Toate aceste informații sugerează că rația animalelor trebuie să fie corelată cu nevoile, respectiv cheltuielile organismului, iar condițiile de cazare și întreținere ar fi de dorit să fie de așa natură încât să minimalizeze cheltuielile suplimentare pe care organismul le consumă pentru propriul confort. Cu cât condițiile de creștere și cazare sunt mai bune, cu atât rația este valorificată mai eficient în direcția producției de lapte sau carne.
Cu cât rația este mai consistentă, mai apropiată de optim, cu atât crește proporția din rație utilizată de organism pentru producție.
De aceea, se vorbește despre cele trei elemente de bază - rasă, casă, masă, - care trebuie să fie corelate și cât mai apropiate ca valoare.
Dacă doriți să ne trimiteți un mesaj, sau să ne adresați o întrebare, completați formularul de mai jos: